Györfi-Deák György

Revista englezească „New Scientist” a publicat şi în acest an un număr special dedicat literaturii SF.

Editorialul lui Kim Stanley Robinson, „SF-ul: poveştile clipei de acum” (Science fiction: The stories of now) începe, surprinzător, cu o scrisoare a prozatoarei Virginia Woolf către Olaf Stapledon, unde îi mulţumea pentru trimirea unui exemplar din volumul „Star Maker”, carte care a impresionat-o foarte tare (oare când va fi tradusă în româneşte?). Să remarcăm faptul că linkul către pagina respectivă de web purta iniţial titlul: „De ce SF-ul nu aduce premii literare?” (Why isn't science fiction winning any literary awards?)

Autorul coloratei saga despre terraformarea planetei Marte a provocat 8 scriitori SF ca să scrie câteva microschiţe despre felul cum va arăta lumea peste 100 de ani.  Citiţi mai departe »

Am primit la redacţie „Titania”, revista editată de Cezar Mazilu. Am numit-o revistă, deoarece pe copertă poartă un ISSN (International Standard Serial Number), cod destinat să identifice la nivel internaţional titlul unei publicaţii seriale. În prezentarea introductivă, scriitorul piteştean foloseşte termenul de „culegere”:

„În culegerea de faţă, intitulată Titania, am propus şapte autori. Şapte condeie diferite, şapte viziuni. Ovidiu Bufnilă (Big Bang Boo), cu stilul său stufos şi şugubăţ, construind un fantasy absolut personal, cu un excelent vector speculativ, Mihaela Savu (Pecno 21), un fantastic vag încriptat, oarecum kafkian, cu o simbolistică abundentă şi final halucinant, aparent lipsit de cauzalitate, Nicolae Ghinea (Camera lui Comptor), un tablou suprarealist, populat cu personaje hipnotice, zugrăvite cu un dezvoltat simţ al detaliului şi o iremediabilă tristeţe, Victor Martin (Nort sau omul invers), cu povestea lui ironic-meditativă despre povara unicităţii şi a singurătăţii totale. Laurenţiu Nistorescu (Povestea clonului şi a androidei), cu umorul său analitic şi fin, cu acuitatea flerului cu care găseşte fisurile în substanţa realului, toate grefate pe tonul unei expoziţiuni monotone şi aproape neutre. Remus Şimian (Fabrica), povestea regăsirilor ciclice şi autoflagelante, în care adevărul este povara cea de pe urmă. În final, subsemnatul cu „Chemarea”, un poem despre alte lumi, pur şi simplu.”  Citiţi mai departe »

Unul dintre plicurile transportate „suplimentar” pe Lună

Misiunea Apollo-15 a fost prima misiune selenară care a dispus de un automobil lunar pentru deplasări. Echipajul a fost format din astronauţii colonel David Scott (comandant), colonel James Irwin (pilotul modulului lunar „Falcon”) şi locotenent-colonel Alfred Worden (pilotul modulului de comandă „Endeavour"). Nava a pornit de pe Pământ, de la Centrul Spaţial Kennedy, purtată de puternica rachetă Saturn-510, un model nou, cu motoarele îmbunătăţite, care permiteau transportarea unei sarcini suplimentare considerabile. Numărătoarea inversă s-a terminat în 26 iulie 1971, 13:34:00 UTC.

Scott şi Irvin au aselenizat în 30 iulie 1971 22:16:29 UTC. Locul ales era pe ţărmul Mării Ploilor, lângă valea Hadley şi Apeninii lunari, în punctul de coordonate 26°7'56"N, 3°38'2"E. În total, exploratorii au petrecut 66 ore 54 minute 54 secunde pe suprafaţa Lunii, dintre care au fost dedicate activităţilor extravehiculare (1 ieşire şi 3 deplasări) 18 ore 34 minute 46 secunde.  Citiţi mai departe »

Pe lista wellstimisoara din YahooGroups s-a anunţat că, în cadrul celei de-a treia ediţii a Festivalului Euroregional de Teatru de la Timişoara, organizat de Teatrul "Csiky Gergely", vineri, 29 mai, de la ora 19, Teatrul "Jászai Mari din Tatabánya (Ungaria) va prezenta piesa cu pretext SF "Ungurul pe Lună" de Tasnádi István, regia Árkosi Árpád.

Subiectul: ONU a parcelat Luna, iar terenurile au fost împărţite proporţional între ţările de pe Pământ, în funcţie de suprafaţa lor originală. Parcelarea Lunii s-a decis în prezenţa unui notar public: vecinii direcţi ai Ungariei sunt Yemen, Sudan, Timorul de Est, Tonga, Micronezia, Slovacia şi România. Guvernul începe formarea Columbilor Spaţiali. Se caută colonişti selenari!

Spectacolul va avea loc la Sala Mare a teatrului "Csiky Gergely", cu traducere în limba română.

Evident, titlul se referă la un - doi - trei, un - doi - trei etc., metoda de a deveni scriitor în trei paşi graţioşi şi obligatorii, propusă de Michael Haulică în editorialul nr. 15 al revistei electronice „Nautilus”:
http://www.nautilus.nemira.ro/

Surpriza ediţiei: Memoriile lui Ştefan Ghidoveanu sar de la capitolul 1 al direct la al 3-lea (discuţie în subsol: de fapt, primul a/au fost de fapt două, nenumerotate ca atare; ipotetic, ele ar putea fi chiar două şi-un sfert, precum 3 ar putea fi aproximaţia grosolană de la 3,1415926...).

EDITORIAL

Michael Haulică - Scriitor în trei paşi
http://www.nautilus.nemira.ro/editoriale/scriitor-in-trei-pasi/

INTERVIU

Mihai Adăscăliţei - Sînt un critic/scriitor liber-profesionist accidental sau fără dă-mi fi dorit neapărat asta (Interviu cu John Joseph Adams)
http://www.nautilus.nemira.ro/interviuri/sint-un-criticscriitor-liber-pr...  Citiţi mai departe »

http://www.thehuntforgollum.com

„The Hunt for Gollum” reprezintă un scurt-metraj artistic, inspirat de „Stăpânul inelelor”, realizat şi interpretat de nişte entuziaşti deosebit de ambiţioşi, care şi-au propus imposibilul, adică să realizeze, precum se zice în ziarul „The Sun”: „One film to rule them all”. Saga Pământului de Mijloc a fost astfel completată cu un episod intermediar, plasat în perioada dintre momentul când Bilbo Baggins a găsit inelul suveran şi l-a adus în Fundătura, dar înainte ca să înceapă seria de evenimente care vor culmina cu înfrângerea lui Sauron şi terminarea celui De-al Treilea Ev.  Citiţi mai departe »

Azi, pe la orele 13:00, numărul celor care ne-au citit on-line vreme de 9 ani de zile s-a rotunjit: el a atins şi a depăşit 10.000 de accesări, însumând în jur de 14.000 de pagini răsfoite.

Pro-Teze

Pro-Teste
Voicu Bugariu - Tipologia fanului
Liviu Radu - Schimbarea la faţă a SF-ului

Pro-Eminenţe
Dan Popescu - Premiile SIGMA pentru Cărţi F & SF Ediţia 2009
Györfi-Deák György - Un taloner cu o imaginaţie debordantă
Robert Lazu - "Tolkien a fost un adept al autonomiei esteticului"
Györfi-Deák György - Spuse corbul: "More and more"
Szerb Antal - Edgar Allan Poe

Pro-File
Györfi-Deák György - Un barometru al literaturii tinere
Györfi-Deák György - Despre SF în Acta Iassyensia Comparationis
Györfi-Deák György - Autograf 7-8-9/2008
Györfi-Deák György - Nautilus la capătul primei spirale
Györfi-Deák György - Nautilus 3 spre 10
Györfi-Deák György - Un mărţişor nautilizat

Pro-Puneri
Györfi-Deák György - Aşa scrieţi voi
Cătălin Ionescu - „Amuzat până la moarte” sau de la parodie la realitate

Pro-Poziţii
Györfi-Deák György - Galaxia, cea mai voioasă cazarmă
Györfi-Deák György - Robert Lazu, romancier
Mircea Opriţă - Meandrele imaginarului
Mircea Opriţă - Mercenar la iele

Pro-Gresii
Györfi-Deák György - Nave spaţiale origami
Györfi-Deák György - Einstein şi Eddington
Liviu Radu - Paralele între lumi paralele: Un serial fantasy?
Victor Martin - Continuum spaţio-temporal în science fiction-ul românesc
Victor Martin - Un fragment de interviu

Pro-Ton
Györfi-Deák György - Harababura şi pendula
Marius Ionuţ Iuraşcu - Evening Star Wars
Marcel Luca - Mistreţul SF cu colţi de argint
Marcel Luca - Fanzin Parodic
Mircea Opriţă - Parodii cu naftalină
Anghel Pop - Crăciunul domnului Avasilichioae

În 15 ianuarie 2009, Radio Zu şi Radio 21 au difuzat nişte parodii după lirica eminesciană. Mărturisesc (Mea culpa!) că în aşa-numitul „Oracol”, caietul de amintiri completat de colegii mei din clasa a VIII-a, păstrez, alături de alte „opere” similare, o versiune în răspăr a „Luceafărului”, unde Hyperion îi propune Demiurgului: „De-mi iei al nemuririi har/ Ce sufletu-mi apasă,/ Îţi dau un chil de Murfatlar/ Şi-o sticlă de spumoasă”. Între timp, variante ale acestui text au invadat internetul, poposind mai ales în blogurile juvenile, ceea ce arată că parodia a supravieţuit vreme de 30 de ani şi a devenit parte a folclorului şcolăresc.

Cum nouăzeci şi nouă la sută din populaţia adultă, vârstnică sau senilă a României le-a auzit cel puţin o dată, pe vremea studiilor şcolare, nici poeziile difuzate de posturile de radio n-ar fi făcut valuri, dacă C.N.A.-ul n-ar fi reacţionat dur, invocând „încălcarea a trei articole din legea audiovizualului, referitoare la respectarea identităţii naţionale, la obligativitatea informării obiective a publicului prin prezentarea corectă a faptelor şi evenimentelor şi nu în ultimul rând, la orele de difuzare a programelor care pot afecta dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor”. Presa a sărit imediat în apărarea confraţilor, arătând că dacă primele două acuze sunt interpretabile, ultimul punct e pur şi simplu ridicol, deoarece, în mod evident, poeziile respective au fost create de elevi, adică de nişte minori.  Citiţi mai departe »

A apărut revista „Helion” nr. 1-2/2009, cuprinzând textele premiate la concursul omonim din 2008, precum şi povestiri scrise de Marcel Luca, Lucian Vasile Szabo, Silviu Genescu, Laurenţiu Nistorescu. Traduceri din Sean McMullen, Gustav Meirynk, Karinthy Frigyes. La rubrica „Debut”: Corina Munteanu - Rusalca.