Pro-File

Revista englezească „New Scientist” a publicat şi în acest an un număr special dedicat literaturii SF.

Editorialul lui Kim Stanley Robinson, „SF-ul: poveştile clipei de acum” (Science fiction: The stories of now) începe, surprinzător, cu o scrisoare a prozatoarei Virginia Woolf către Olaf Stapledon, unde îi mulţumea pentru trimirea unui exemplar din volumul „Star Maker”, carte care a impresionat-o foarte tare (oare când va fi tradusă în româneşte?). Să remarcăm faptul că linkul către pagina respectivă de web purta iniţial titlul: „De ce SF-ul nu aduce premii literare?” (Why isn't science fiction winning any literary awards?)

Autorul coloratei saga despre terraformarea planetei Marte a provocat 8 scriitori SF ca să scrie câteva microschiţe despre felul cum va arăta lumea peste 100 de ani.  Citiţi mai departe »

Un bun obicei căpătat de pe vremea convenției SF de la Călărași mă duce, de fiecare dată cînd ajung în București, la un chioșc prăpădit amplasat în fața Muzeului Literaturii Române. Un chioșc prăpadit 'dotat' cu lighene care să adune apa de ploaie care străbate prin acoperiș si care 'ascunde' uneori comori nebănuite: cărţi de care nu afli din revistele și ziarele culturale și după cîte se pare, nici de pe net.

Toamna trecută am gasit două cărți editate chiar de Editura Muzeului Literaturii Române.
Pe fondul lamentărilor librăresei abia scăpată de niște 'tuciurii' care voiseră să o jefuiască. 'Aveți așa mulți bani aici?' am întrebat eu cu mirare şi librăreasa m-a lămurit 'Nu domnule, voiau să fure cărţi'… Nu comentez.

Ambele cărți editate de Muzeu sînt realizate sub coordonarea domnului Petre Gheorghe BÂRLEA, cu sprijinul Ministerului Culturii și Cultelor prin Administrația Fondului Cultural Național.

"Spaţii imaginare și identităţi. De la local la universal în literatura pentru copii" este o colecţie de texte ale unor comunicări susținute în cadrul colocviului interational Espaces et Identites dans la litterature d'enfance (Spații şi identităţi în literatura pentru copii):  Citiţi mai departe »

Am primit la redacţie „Titania”, revista editată de Cezar Mazilu. Am numit-o revistă, deoarece pe copertă poartă un ISSN (International Standard Serial Number), cod destinat să identifice la nivel internaţional titlul unei publicaţii seriale. În prezentarea introductivă, scriitorul piteştean foloseşte termenul de „culegere”:

„În culegerea de faţă, intitulată Titania, am propus şapte autori. Şapte condeie diferite, şapte viziuni. Ovidiu Bufnilă (Big Bang Boo), cu stilul său stufos şi şugubăţ, construind un fantasy absolut personal, cu un excelent vector speculativ, Mihaela Savu (Pecno 21), un fantastic vag încriptat, oarecum kafkian, cu o simbolistică abundentă şi final halucinant, aparent lipsit de cauzalitate, Nicolae Ghinea (Camera lui Comptor), un tablou suprarealist, populat cu personaje hipnotice, zugrăvite cu un dezvoltat simţ al detaliului şi o iremediabilă tristeţe, Victor Martin (Nort sau omul invers), cu povestea lui ironic-meditativă despre povara unicităţii şi a singurătăţii totale. Laurenţiu Nistorescu (Povestea clonului şi a androidei), cu umorul său analitic şi fin, cu acuitatea flerului cu care găseşte fisurile în substanţa realului, toate grefate pe tonul unei expoziţiuni monotone şi aproape neutre. Remus Şimian (Fabrica), povestea regăsirilor ciclice şi autoflagelante, în care adevărul este povara cea de pe urmă. În final, subsemnatul cu „Chemarea”, un poem despre alte lumi, pur şi simplu.”  Citiţi mai departe »

Vorba regretatei Agatha Christie, când speli vasele iţi vin gândurile cele mai ucigaşe. Mă întrebam deunăzi câţi scriitori de valoare sunt în science fiction-ul românesc. Am zâmbit „ucigaş”, dar apoi mi-am dat seama că zâmbisem degeaba. Pentru că sunt destul de mulţi scriitori de valoare pe tărâmul science fiction. Cărţile publicate în ultima vreme – şi nu numai – sunt semnificative în sensul acesta.

Câţi însă dintre aceşti scriitori fac parte din „intellighenţia” românească?
Intellighenţia (în limba rusă интеллигенция, în limba latină intelligentia) este, desigur, un termen destul de controversat. Şi în România, unde, din păcate, nu a existat o clasă de intelectuali înainte de 1989 (deşi există câteva excepţii notabile, desigur) şi nici după (să aplicăm şi aici regula câtorva excepţii notabile, ceva mai multe totuşi…) Interesant este faptul că termenul nici nu există în limba română: DEX 98 oferă totuşi o a doua definiţie a cuvântului „inteligenţă”, o definiţie învechită însă, „totalitatea intelectualilor, intelectualitate”.

Intellighenţia – consider potrivit să adoptăm versiunea apropiată de limba rusă – înseamnă însă ceva mai mult. O elită progresistă şi, implicit, într-o societate dispreţuitoare la adresa culturii, ignorată sau chiar dizidentă. Hm, o societate dispreţuitoare la adresa culturii... Sau, fără a face nici un efort de generalizare, dispreţuitoare la nivel social, economic, politic, religios şi nu numai? Am dat cumva peste definiţia României din ziua de azi, aflată într-o criză nu în primul rînd economică, ci într-o criză greu de definit, ce ţine de rădăcinile civilizaţiei?...  Citiţi mai departe »

Evident, titlul se referă la un - doi - trei, un - doi - trei etc., metoda de a deveni scriitor în trei paşi graţioşi şi obligatorii, propusă de Michael Haulică în editorialul nr. 15 al revistei electronice „Nautilus”:
http://www.nautilus.nemira.ro/

Surpriza ediţiei: Memoriile lui Ştefan Ghidoveanu sar de la capitolul 1 al direct la al 3-lea (discuţie în subsol: de fapt, primul a/au fost de fapt două, nenumerotate ca atare; ipotetic, ele ar putea fi chiar două şi-un sfert, precum 3 ar putea fi aproximaţia grosolană de la 3,1415926...).

EDITORIAL

Michael Haulică - Scriitor în trei paşi
http://www.nautilus.nemira.ro/editoriale/scriitor-in-trei-pasi/

INTERVIU

Mihai Adăscăliţei - Sînt un critic/scriitor liber-profesionist accidental sau fără dă-mi fi dorit neapărat asta (Interviu cu John Joseph Adams)
http://www.nautilus.nemira.ro/interviuri/sint-un-criticscriitor-liber-pr...  Citiţi mai departe »